Bubico

Autorul povesteşte cum, într-o după-amiază ia un bilet şi se urcă în tren pentru a merge la Bucureşti. Găseşte un loc liber lângă o doamnă cu un căţel. CândBubico-Momente-si-schite intră în compartiment căţelul începe să latre, apoi se mai potoleşte. Intră în vorbă cu doamna şi află că pe căţel îl cheamă Bubico.

Când intră conductorul, Bubico începe să latre şi mai furtunos dar apoi se linişteşte. Mai târziu trece pe lângă compartiment un călător şi văzând un loc liber lângă autor vrea să intre, dar Bubico începe iar să latre, călătorul pleacă. Doamna intră în vorbă cu autorul şi vorbesc despre un alt câine mai rău. Bubico nu mai are astâmpăr şi urlă în braţele doamnei, ea caută prin geantă şi îi dă lui Bubico zahar, lapte şi îl pune pe jos.

Autorul îi spune doamnei să îl ia înapoi, că dacă se dă la el e terminat. Până la urma autorul îi dă o bomboană şi se împrieteneşte cu Bubico. Se face seară. Autorul îl ia în brate pe Bubico şi îl pune cu gâtul pe geam. Doamna îl avertizează să nu îl scape, dar nici nu termina de rostit vorbele că Bubico nu mai e…. Disperată ea trage semnalul de alarmă şi leşină. Apar conductorii şi întreabă cine a tras semnalul de alarmă. Autorul zice ca doamna l-a tras.

La Bucureşti, autorul îi descoperă că el l-a aruncat pe Bubico din tren. Doamna leşină iar autorul se strecoară prin mulţime cu un zâmbet malefic pe faţă.

Acesta este rezumatul carţii Bubico pe care am citit-o vara aceasta

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: